Termocoagularea ca serviciu: timp pe ședință și rentabilitate
Cum se calculează timpul real ocupat de termocoagulare în programul clinicii și rentabilitatea serviciului, cu un exemplu ipotetic transparent, acele de unică folosință ca variabilă și o formulă pe care clinica o completează cu cifrele proprii.

Acest ghid arată cum se calculează timpul real și rentabilitatea termocoagulării ca serviciu, pentru medicii și managerii clinicilor de estetică și cabinetelor de dermatologie care evaluează introducerea procedurii. Calculele obișnuite pornesc de la durata tratamentului și de la tarif; în practică, decid și timpul din jurul tratamentului, acele de unică folosință, retușurile și programările ratate.
Pe scurt: conform producătorului, tratamentul durează sub 15 minute pe zonă, dar o ședință ocupă mai mult în program, din cauza fișei, fotografiilor și instrucțiunilor. Acele de unică folosință sunt un cost variabil pe ședință. Rentabilitatea se calculează cu o formulă simplă: tariful ales de clinică minus costurile variabile, înmulțit cu numărul de ședințe, minus costurile fixe. Exemplul din articol este ipotetic și nu conține prețuri.
Timpul de tratament nu este timpul din program
Conform producătorului ThermaVein, procedura durează în majoritatea cazurilor sub 15 minute pe zonă, iar pacientul poate reveni la program imediat. Cifra descrie aplicarea propriu-zisă. Ședința completă, descrisă în articolul despre ședința de termocoagulare pas cu pas, mai include verificarea fișei și a consimțământului, fotografiile standardizate de înainte și de după și instrucțiunile scrise pentru acasă.
La aceasta se adaugă timpul care nu apare în ziua procedurii: consultația de evaluare, discutată în articolul despre evaluarea dinaintea procedurii, controlul și, uneori, retușul. Un calcul care ignoră aceste etape supraestimează capacitatea cabinetului.
Variabilele calculului
| Variabilă | Ce înseamnă | Cine o stabilește |
|---|---|---|
| T, tariful pe ședință | prețul cerut pacientului | clinica |
| n, ace pe ședință | numărul de ace de unică folosință folosite | instrucțiunile de utilizare și zona tratată |
| c, costul unui ac | depinde de pachet și de contractul clinicii | oferta pentru consumabile |
| a, alte consumabile | dezinfectant, protecție, materiale pentru pacient | protocolul clinicii |
| t, timpul ocupat | minute de lucru pe ședință, nu doar tratamentul | programul clinicii |
| h, costul orar | costul real al timpului operatorului și al cabinetului | clinica |
| CF, costuri fixe lunare | rată sau amortizare, service, promovare | clinica |
| r, proporția de retușuri | pacienți care revin pentru zone tratate parțial | evaluarea medicului la control |
Conform producătorului, acele se livrează în pachete de 50 și de 150 de bucăți, iar costul consumabilului se raportează direct la numărul de proceduri, fără obligație de achiziție minimă lunară.
Formula
Marja pe ședință: M = T − (n × c) − a − (t / 60 × h)
Rezultatul lunar: R = (N × M) − CF, unde N este numărul de ședințe plătite pe lună.
Pragul de echilibru: N* = CF / M, adică numărul de ședințe plătite de la care rezultatul lunar devine pozitiv.
Dacă retușul este inclus în tariful inițial, costul lui variabil și timpul lui se adaugă la ședința plătită: marja corectată devine M − r × [(n × c) + a + (t / 60 × h)].
Un exemplu ipotetic, pas cu pas
Ipotezele de mai jos sunt alese pentru claritate, nu descriu o clinică reală și nu prezic un rezultat:
- Intervalul rezervat: 30 de minute pe ședință. Presupunem 5 minute pentru fișă și consimțământ, 5 minute pentru fotografiile de înainte, până la 15 minute de tratament pe o zonă, conform producătorului, și 5 minute pentru fotografiile de după și instrucțiuni.
- Volumul: presupunem 24 de ședințe plătite pe lună, adică 6 pe săptămână.
- Retușurile: presupunem că un pacient din patru revine pentru o zonă tratată parțial, deci 6 retușuri pe lună, a câte 30 de minute.
- Controalele: presupunem un control de 10 minute pentru fiecare pacient.
- Acele: numărul de ace pe ședință depinde de zonă și de instrucțiunile de utilizare, deci îl tratăm ca variabilă, cu două valori ipotetice: 1 și 2 ace pe ședință.
Timpul de cabinet pe lună: 24 × 30 = 720 de minute pentru ședințe, 6 × 30 = 180 de minute pentru retușuri și 24 × 10 = 240 de minute pentru controale. Totalul este de 1.140 de minute, adică 19 ore pe lună, aproape dublu față de cele 12 ore în care s-ar face doar tratamentele planificate.
Acele pe lună: 30 de ședințe și retușuri × 1 ac = 30 de ace, deci un pachet de 150 ajunge aproximativ cinci luni. Cu 2 ace pe ședință, consumul se dublează la 60 de ace pe lună, iar același pachet ajunge aproximativ două luni și jumătate.
Partea financiară se obține introducând în formulă tariful, costul acelor, costul orar și costurile fixe ale clinicii. Exemplul se poate repeta în calculatorul de rentabilitate, iar componentele investiției și orizontul de calcul sunt explicate în ghidul despre calculul rentabilității investiției în echipamente estetice. Pentru alegerea modului de finanțare, diferențele sunt prezentate în articolul despre leasing sau achiziție directă.
Programarea: unde încape procedura
Conform producătorului, procedura scurtă se încadrează între programări mai lungi, iar aparatul este compact și portabil, fără circuit de răcire sau amenajări speciale. Pentru program, asta înseamnă două variante practice:
- sloturi dedicate, de exemplu o jumătate de zi pe săptămână, utile când volumul este previzibil;
- sloturi intercalate între proceduri mai lungi, utile când pacienții vin din consultațiile existente.
Programările ratate se includ în calcul. Într-o practică privată de dermatologie, rata de neprezentare a fost de 7,79%, mai mică decât intervalul de 17–31% raportat de studiile anterioare; pacienții noi au lipsit mai des decât cei cunoscuți [1]. Într-un studiu pilot, un telefon personalizat adăugat la mementourile automate a redus neprezentările de la 16,0% la 13,1%, fără semnificație statistică, dar cu o rată lunară mai previzibilă [2]. Pentru calcul, o ipoteză prudentă de neprezentări reduce N, nu costurile fixe.
Controlul are și o funcție de evaluare. Într-un studiu randomizat pe 52 de pacienți, rezultatele termocoagulării au fost evaluate la o lună după tratament, prin chestionare și analiza computerizată a fotografiilor [3]. Un control programat de la început face comparabile fotografiile și ușurează decizia privind retușul.
Limite ale calculului și ale procedurii
Calculul descrie capacitatea, nu cererea. Numărul real de ședințe depinde de pacienții eligibili, iar eligibilitatea o stabilește medicul. Contraindicațiile declarate de producător, printre care sarcina și alăptarea, pacemakerul sau alt dispozitiv electronic implantat, tratamentul anticoagulant în curs și leziunile fără diagnostic cert, reduc numărul de pacienți tratabili. Metoda nu tratează varicele și nu este practică pe roșeața difuză întinsă. O clinică ce își construiește calculul pe toți pacienții cu „vase pe față” va supraestima volumul.
Întrebările pe care le pun clinicile
„Retușul se taxează separat?” Este decizia clinicii. Important este ca pacientul să știe dinainte, iar calculul să includă timpul și acele pentru retuș, indiferent dacă îl plătește.
„Cât de mult contează acele în marjă?” Depinde de raportul dintre costul unui ac și tarif. Formula arată efectul direct: fiecare ac în plus pe ședință scade marja cu valoarea c.
„Merită sloturi dedicate de la început?” Pentru început, sloturile intercalate permit testarea cererii fără a bloca timp de cabinet. Sloturile dedicate devin utile când volumul lunar este stabil.
„Ce volum ar trebui să ne propunem?” Nu există o cifră corectă pentru toate clinicile. Pragul de echilibru calculat cu costurile proprii arată volumul minim; volumul realist vine din numărul de pacienți care au cerut deja tratamentul.
Ce înseamnă asta pentru clinică
Un calcul corect pentru termocoagulare pornește de la timpul total din program, nu de la cele câteva minute de tratament, și tratează acele ca pe un cost care crește odată cu numărul de ședințe. Cu aceste două corecții, formula rămâne simplă și poate fi verificată lunar, pe datele reale.
ThermaVein, distribuit în România de aEstet Technology, este un dispozitiv de termocoagulare produs de ThermaVein Ltd, Marea Britanie. Conform producătorului, lucrează la 4 MHz cu ace izolate de unică folosință de 0,3 mm, livrate în pachete de 50 și de 150 de bucăți, tratamentul durează sub 15 minute pe zonă în majoritatea cazurilor, iar consumabilele se comandă la nevoie, fără contract de volum minim.
Următorul articol din serie privește instruirea pentru termocoagulare: ce trebuie să știe echipa, de la trainingul cerut de producător la cazurile supervizate și documentarea foto.
Pentru o discuție despre integrarea termocoagulării în programul clinicii dumneavoastră și pentru informații despre consumabile, echipa aEstet Technology este disponibilă la hi@aestet.ro sau prin formularul de contact.
Întrebări frecvente
Cât timp ocupă în program o ședință de termocoagulare?
Conform producătorului ThermaVein, tratamentul durează în majoritatea cazurilor sub 15 minute pe zonă. În program se planifică însă și verificarea fișei, fotografiile de înainte și de după și instrucțiunile. În exemplul ipotetic din articol, intervalul rezervat este de 30 de minute pe ședință.
Cum se includ acele de unică folosință în calcul?
Ca un cost variabil pe ședință: numărul de ace folosite înmulțit cu costul unui ac. Numărul de ace depinde de zonă și de instrucțiunile de utilizare, deci se tratează ca variabilă. Conform producătorului, acele se livrează în pachete de 50 și de 150 de bucăți, fără obligație de achiziție minimă lunară.
Care este formula de rentabilitate pentru termocoagulare?
Marja pe ședință este tariful ales de clinică minus acele, alte consumabile și costul timpului de lucru. Rezultatul lunar este marja pe ședință înmulțită cu numărul de ședințe, minus costurile fixe lunare. Pragul de echilibru este numărul de ședințe la care rezultatul lunar devine zero.
De ce nu apar prețuri în articol?
Pentru că tariful, costul acelor și costurile fixe diferă de la o clinică la alta. Articolul oferă formula și un exemplu cu ipoteze declarate, iar clinica introduce propriile valori, de exemplu în calculatorul de rentabilitate de pe site.
Surse
- No show: incidence of nonattendance at a dermatology practice in a single universal payer model. Pehr K. Journal of Cutaneous Medicine and Surgery, 2007
- The impact of personalized reminders in addition to an automated patient reminder system on pediatric dermatology no-show rates: A pilot study. Snodgrass A. și colab. Pediatric Dermatology, 2019
- MINI-INVASIVE TREATMENT METHODS OF SPIDER VEINS: SCLEROTHERAPY AND RADIOFREQUENCY THERMOCOAGULATION. Korolova K.O. și colab. Wiadomości Lekarskie, 2023
- ThermaVein, termocoagulare pentru leziuni vasculare superficiale: specificații tehnice. Date ale producătorului ThermaVein Ltd, prezentate de aEstet Technology