Laserul CO₂ la fototipurile închise: hiperpigmentare și precauții
Cât de des apare hiperpigmentarea postinflamatorie după laserul CO₂ la fototipurile mai închise, ce arată studiile și ce precauții se discută: densitate și energie mai mici, intervale mai lungi, zonă de test, îngrijire înainte și după procedură.

Acest ghid explică riscul de hiperpigmentare după laserul CO₂ la pacienții cu fototip mai închis (Fitzpatrick IV–VI) și precauțiile descrise în literatură. Se adresează medicilor dermatologi, chirurgilor plasticieni și clinicilor estetice care tratează pacienți cu piele mai pigmentată sau care evaluează un laser CO₂ pentru o astfel de populație. Întrebarea practică este dacă tratamentul se poate face în siguranță și cu ce plan.
Pe scurt: la fototipurile mai închise, principala reacție adversă după laserul CO₂ este hiperpigmentarea postinflamatorie (PIH). În studii, incidența variază de la câteva procente la majoritatea pacienților, în funcție de fototip, parametri și îngrijire, iar PIH este de regulă tranzitorie. Precauțiile descrise sunt densitate și energie mai mici, mai multe ședințe la intervale mai lungi, zonă de test și îngrijire atentă după procedură.
De ce pielea mai închisă reacționează diferit
Laserul CO₂ nu țintește melanina, ci apa din țesut, așa cum s-a arătat în primul articol al seriei, despre diferența dintre modul fracționat și ablația completă. Riscul de pigmentare nu vine deci din absorbția directă a energiei de către pigment, ci din inflamația care urmează ablației. La pielea cu mai multă melanină și cu melanocite mai reactive, aceeași inflamație produce mai ușor o pată închisă la culoare după vindecare.
O revizuire a resurfacingului fracționat la pacienții asiatici concluzionează că PIH este complicația predominantă la această populație [4]. Un studiu mai vechi, pe resurfacing ablativ la fototipul IV, a descris PIH drept principala complicație a procedurii [1]. Datele pentru fototipurile V și VI sunt mult mai puține, iar majoritatea studiilor disponibile provin din populații din Asia de Est și de Sud-Est.
Ce arată studiile despre incidență
| Studiu | Pacienți și fototip | Tratament | Hiperpigmentare raportată |
|---|---|---|---|
| Sriprachya-anunt și colab. [1] | 22, fototip IV | resurfacing ablativ, nefracționat | 68%, apărută în jur de o lună după procedură, cu durată medie de 3,8 luni |
| Manuskiatti și colab. [2] | 13, fototip IV | CO₂ fracționat, 3 ședințe la circa 7 săptămâni | 92% dintre pacienți (51% dintre ședințe), formă ușoară, remisă în medie în 5 săptămâni |
| Ochi și colab. [3] | 107, fototipuri II–V | CO₂ fracționat, 210 ședințe | 6,4% |
| Cheyasak și colab. [5] | 40, fototip IV | CO₂ fracționat, comparație pe jumătăți de față | 75% pe partea cu vaselină, 40% pe partea cu corticosteroid topic |
Cifrele nu se pot compara direct între ele. Studiile diferă prin parametri, prin definiția PIH, prin modul de evaluare (fotografii, examinare repetată, raportare din fișe) și prin durata urmăririi. Ce au în comun: PIH apare mai des la fototipurile mai închise, este de regulă tranzitorie și se poate repeta după fiecare ședință dintr-o serie.
În studiul pe fototipul IV cu trei ședințe fracționate, 85% dintre pacienți au avut cel puțin 25–50% ameliorare a cicatricilor la șase luni [2]. Riscul de PIH nu a anulat deci beneficiul, dar a făcut parte din experiența pacientului.
Precauțiile, pe etape
Evaluarea înainte de procedură
Medicul stabilește fototipul și caută factorii care cresc riscul: istoric de PIH după acnee, injurii sau proceduri anterioare, melasmă, bronzare recentă, expunere solară care nu poate fi evitată în lunile următoare. Pacientul trebuie să afle de la început că o pată închisă după tratament este posibilă și că, de regulă, se estompează în timp.
Pregătirea pielii cu agenți depigmentanți este o practică frecventă, dar dovezile sunt mixte. În studiul pe fototipul IV, incidența PIH nu a fost corelată cu regimul de pregătire dinaintea procedurii [1]. Decizia aparține medicului, iar pacientul nu ar trebui să înțeleagă pregătirea ca pe o protecție sigură.
Zona de test
Într-un sondaj pe 66 de dermatologi, fototipul închis a fost primul factor invocat pentru a face o zonă de test (96,9% dintre respondenți), urmat de tipul laserului [6]. Majoritatea au considerat că pacienții se simt mai în siguranță când se face un test.
Pentru că PIH a apărut în medie la aproximativ o lună după procedură în studiul pe fototipul IV [1], o zonă de test are sens doar dacă este evaluată după câteva săptămâni, nu în zilele următoare. Un test fără reacție nu exclude PIH la tratamentul complet, dar oferă informații despre răspunsul pielii la parametrii propuși.
Parametrii în ședință
Revizuirea despre pacienții asiatici rezumă abordarea prudentă astfel: mai multe ședințe, cu densitate mai mică și intervale mai lungi între ele au, în general, un risc mai mic de PIH, fără a compromite eficacitatea [4]. Densitatea înseamnă proporția din suprafață acoperită de coloanele de ablație; cu cât e mai mare, cu atât inflamația totală este mai mare.
În practică, asta înseamnă de obicei:
- densitate redusă și energie moderată, ajustate după zona de test;
- evitarea trecerilor multiple suprapuse în aceeași ședință;
- intervale mai lungi între ședințe, ca pielea să se liniștească înainte de următoarea;
- prudență mai mare în zonele mici și sensibile, unde căldura se acumulează mai ușor.
Îngrijirea după procedură
Îngrijirea din primele zile influențează riscul. Într-un studiu randomizat pe 40 de pacienți cu fototip IV, un corticosteroid topic aplicat în primele două zile după laser a fost asociat cu o incidență a PIH de 40%, față de 75% pe jumătatea de față tratată doar cu vaselină, iar petele au fost mai puțin intense și mai puțin întinse [5]. Alegerea produsului și a schemei aparține medicului.
Protecția solară și evitarea soarelui, descrise în articolul despre recuperarea după laserul CO₂ fracționat, sunt și mai importante la acești pacienți.
Limite și situații în care laserul nu este potrivit
Evaluarea aparține medicului. La fototipurile închise, următoarele situații cer amânarea procedurii sau o discuție separată:
- melasmă activă sau istoric de agravare a pigmentației după proceduri;
- bronzare recentă sau expunere solară care nu poate fi evitată după tratament;
- istoric de cicatrici hipertrofice sau keloide;
- infecții active în zona tratată, inclusiv herpes;
- tratament recent cu isotretinoin;
- ablația completă a feței, care comportă un risc de pigmentare mai mare decât modul fracționat;
- pacient care nu acceptă posibilitatea unei pete temporare sau nu poate reveni la control.
Întrebările pe care le pun pacienții
„Îmi rămân pete pe față?” Hiperpigmentarea poate apărea, mai ales la fototipurile mai închise, și este de regulă temporară. În studiul pe fototipul IV cu trei ședințe fracționate, petele ușoare s-au remis în medie în 5 săptămâni [2]. Medicul poate trata PIH dacă apare.
„De ce am nevoie de mai multe ședințe decât altcineva?” Pentru că ședințele mai blânde, la intervale mai lungi, reduc inflamația și riscul de pete, păstrând beneficiul pe ansamblul seriei [4].
„De ce faceți întâi un test?” Ca medicul să vadă cum reacționează pielea la parametrii propuși înainte de a trata toată zona. Rezultatul testului se citește după câteva săptămâni.
„Pot merge la mare după tratament?” Expunerea solară în perioada de vindecare crește riscul de pete. Momentul procedurii se alege astfel încât soarele să poată fi evitat.
Ce înseamnă asta pentru clinică
O clinică ce tratează pacienți cu fototip mai închis are nevoie de un protocol separat: evaluare a riscului de pigmentare, zonă de test, plan cu mai multe ședințe, îngrijire după procedură și programare de control la câteva săptămâni. Pentru cicatricile post-acnee, unde acești pacienți sunt frecvenți, discuția despre PIH face parte din consimțământ.
FINEXEL, distribuit în România de aEstet Technology, permite ajustarea energiei per punct (5–300 mJ), a densității și a dimensiunii spotului (80, 100, 180 și 500 µm), conform producătorului SNJ. Pentru fototipurile IV–VI, producătorul recomandă energie per punct mai redusă, densitate mai mică, intervale mai lungi între ședințe și protocoale de îngrijire înainte și după tratament, cu monitorizare atentă pentru PIH.
Următorul articol din serie trece de la clinică la business: cum se face calculul de rentabilitate pentru un laser CO₂, cu ipoteze declarate și o formulă pe care clinica o completează cu propriile cifre.
Pentru o discuție despre protocoalele pentru fototipurile închise în clinica dumneavoastră, echipa aEstet Technology este disponibilă la hi@aestet.ro sau prin formularul de contact.
Întrebări frecvente
Se poate folosi laserul CO₂ fracționat la fototipurile IV–VI?
Da, cu precauții și după evaluarea medicului. Studiile pe fototipul IV arată că hiperpigmentarea postinflamatorie este principala reacție adversă, de regulă tranzitorie. Datele pentru fototipurile V și VI sunt mult mai puține, iar prudența este cu atât mai mare.
Cât de frecventă este hiperpigmentarea după laserul CO₂ fracționat?
Depinde de fototip, de parametri și de îngrijire. Într-un studiu pe 107 pacienți cu fototipuri II–V, hiperpigmentarea a apărut la 6,4%. Într-un studiu pe 13 pacienți cu fototip IV și trei ședințe, hiperpigmentarea ușoară a apărut la 92% dintre pacienți și s-a remis în medie în 5 săptămâni.
Ce parametri se folosesc la fototipurile închise?
O revizuire a literaturii despre pacienții asiatici arată că mai multe ședințe cu densitate mai mică și intervale mai lungi între ele au, în general, un risc mai mic de hiperpigmentare, fără a reduce eficacitatea. Valorile concrete le stabilește medicul pentru fiecare pacient.
Este utilă o zonă de test înainte de tratament?
Mulți dermatologi o folosesc la fototipurile închise. Într-un sondaj pe 66 de dermatologi, fototipul închis a fost primul factor invocat pentru o zonă de test. Pentru că hiperpigmentarea poate apărea după câteva săptămâni, zona de test se evaluează după acest interval.
Surse
- Facial resurfacing in patients with Fitzpatrick skin type IV. Sriprachya-anunt S. și colab. Lasers in Surgery and Medicine, 2002
- Efficacy and safety of a carbon-dioxide ablative fractional resurfacing device for treatment of atrophic acne scars in Asians. Manuskiatti W. și colab. Journal of the American Academy of Dermatology, 2010
- Treatment of Facial Acne Scarring With Fractional Carbon Dioxide Laser in Asians, a Retrospective Analysis of Efficacy and Complications. Ochi H. și colab. Dermatologic Surgery, 2017
- Fractional resurfacing in the Asian patient: Current state of the art. Wat H. și colab. Lasers in Surgery and Medicine, 2017
- Topical corticosteroids minimise the risk of postinflammatory hyper-pigmentation after ablative fractional CO2 laser resurfacing in Asians. Cheyasak N. și colab. Acta Dermato-Venereologica, 2015
- Factors influencing laser test spot practices among dermatologists: a cross-sectional survey of the association of academic cosmetic dermatology members. Wang J.Y. și colab. Archives of Dermatological Research, 2025
- FINEXEL, laser CO₂ medical: specificații tehnice. Date ale producătorului SNJ Co., Ltd., prezentate de aEstet Technology