Sari la conținut
Înapoi la blog

Întrebări frecvente înainte de a introduce testele genetice în clinică

Rezumatul seriei SharpGenetics sub formă de întrebări și răspunsuri: ce măsoară testele, ce nu pot spune, cum se alege testul, consimțământul și GDPR, consultația, rentabilitatea și limitele, cu trimiteri la toate articolele seriei.

27 octombrie 20266 min readdeaEstet Technology
teste geneticeSharpGeneticsîntrebări frecventeGDPRconsultație
Întrebări frecvente înainte de a introduce testele genetice în clinică - imagine reprezentativă

Acest articol încheie seria despre testele genetice SharpGenetics și se adresează medicilor, managerilor de clinică și echipelor care evaluează introducerea testării genetice în clinica estetică sau dermatologică. În loc de un subiect nou, el adună răspunsurile scurte la întrebările puse cel mai des înainte de primul test, cu trimiteri la articolele în care fiecare subiect este explicat pe larg.

Pe scurt: testele genetice descriu predispoziții și variante asociate cu răspunsul la unele tratamente; nu pun diagnostice. Se aleg după examen, pentru o întrebare clinică legată de o decizie. Cer consimțământ specific, roluri stabilite cu laboratorul și o ședință de rezultate cu medicul. Rentabilitatea se calculează pe test, cu timpul medical inclus.

Harta seriei

Schemă: cele nouă articole ale seriei grupate pe trei teme: ce măsoară testele, testele pe rând și testele în clinică

TemăArticole
Ce măsoară testele1. Ce măsoară un test genetic dermatologic și ce nu poate spune
Testele pe rând2. AcneTest · 3. TrichoTest · 4. TeloTest · 5. Nutrigen
Testele în clinică6. Datele genetice și GDPR · 7. Raportul genetic în consultație · 8. Calculul rentabilității · 9. Ce test pentru ce pacient

Întrebările pe care le pun clinicile

1. Ce măsoară, de fapt, un test genetic de predispoziție?

Variante punctuale din ADN (SNP-uri) asociate în studii cu anumite trăsături ale pielii, părului, metabolismului sau cu răspunsul la unele tratamente. Pentru trăsăturile comune, efectul fiecărei variante este mic, iar rezultatul arată o predispoziție față de o populație de referință. Detalii în primul articol al seriei.

2. Cât de bine prezice un astfel de test ce se va întâmpla la un pacient?

Limitat. O revizuire din Genome Medicine arată că, în populația generală, capacitatea scorurilor poligenice de a separa persoanele care vor dezvolta o afecțiune de cele care nu o vor dezvolta este încă scăzută și că dovezile sunt mai slabe pentru persoanele de altă origine decât cea europeană [1]. Informația are mai mult sens la persoane care au deja o problemă, ca sprijin pentru alegerea tratamentului [1].

3. Pentru ce pacienți are sens fiecare test?

AcneTest și TrichoTest au sens după un diagnostic stabilit, ca sprijin pentru planul de tratament. TeloTest și Nutrigen oferă context pentru discuții despre stil de viață. Sport Test se adresează adulților activi, cu așteptări realiste. Tabelul complet de alegere și situațiile în care testul adaugă puțin sunt în ghidul de alegere.

4. Ce poate aduce partea farmacogenetică?

Câteva teste includ variante asociate cu răspunsul la unele tratamente. Exemplul discutat în serie este enzima SULT1A1, care activează minoxidilul în folicul; detaliile, inclusiv ce nu este încă validat, sunt în articolul despre TrichoTest. Și aici rezultatul este probabilistic, iar răspunsul real se confirmă clinic.

5. Ce cere GDPR pentru datele genetice?

Datele genetice sunt o categorie specială (art. 9 GDPR). În practică: temei de prelucrare stabilit, de regulă consimțământ explicit și specific testului, notă de informare, contract cu laboratorul care stabilește rolurile, acces controlat la raport și proceduri pentru drepturile pacientului. Lista de verificare este în articolul despre GDPR, care nu înlocuiește consultanța juridică.

6. Cum arată testul în consultație?

În cinci pași: discuția dinaintea testului, consimțământul, recoltarea prin tampon bucal, ședința de rezultate cu medicul și documentarea în fișă. Raportul nu se trimite doar pe email. Pașii și formulările recomandate sunt în articolul despre consultație.

7. Rezultatele îi pot neliniști pe pacienți?

Într-un studiu pe 2037 de persoane evaluate în medie la aproape șase luni după un test genomic de risc, nu au apărut modificări măsurabile ale anxietății, iar 90,3% nu au avut scoruri care să indice suferință legată de test; suferința a fost mai mare la cei cu riscuri estimate mai mari [3]. Pacienții anxioși au nevoie de mai mult timp înainte de recoltare.

8. Rezultatul genetic îl motivează pe pacient să își schimbe obiceiurile?

Dovezile nu susțin această așteptare. O meta-analiză din BMJ nu a găsit un efect semnificativ al comunicării riscului bazat pe ADN asupra fumatului, alimentației sau activității fizice [2]. În nutriție, discuția completă despre dovezi este în articolul despre Nutrigen.

9. Este rentabil serviciul pentru clinică?

Depinde de cifrele fiecărei clinici. Calculul se face pe test: tariful minus costul testului și minus costul timpului medical și al echipei. Exemplul cu ipoteze declarate din articolul despre rentabilitate arată că, fără timpul ședinței de rezultate în calcul, marja poate fi negativă.

10. Testele pot fi folosite pentru copii sau pentru selecția sportivă?

Testarea minorilor are reguli suplimentare. Pentru sport, o declarație de consens din British Journal of Sports Medicine arată că testele genetice nu au rol în identificarea talentului și că niciun copil sau sportiv tânăr nu ar trebui supus unor astfel de teste în acest scop [4].

Ce nu pot face testele

Evaluarea și interpretarea aparțin medicului. Indiferent de test, rezultatul:

  • nu pune un diagnostic și nu înlocuiește examenul clinic;
  • nu spune dacă, când sau cât de sever va apărea o afecțiune;
  • nu este conceput pentru bolile genetice rare, a căror suspiciune se trimite la genetică medicală;
  • nu decide singur un tratament; răspunsul real se urmărește clinic;
  • se interpretează cu prudență la persoane de altă origine decât cele din studiile de referință [1].

Despre telomeri, unde rezultatul poate fi repetat, dar dovezile ca biomarker al îmbătrânirii sunt contradictorii, detaliile sunt în articolul despre TeloTest. Despre acnee, în articolul despre AcneTest.

Lista scurtă înainte de lansare

  • o întrebare clinică pentru fiecare test oferit;
  • formularul de consimțământ și nota de informare, verificate de jurist;
  • contractul cu laboratorul și rolurile stabilite;
  • timp programat pentru ședințele de rezultate;
  • regula de trimitere la genetică medicală;
  • calculul marjei pe test, cu cifrele clinicii.

Ce înseamnă asta pentru o clinică

Testele genetice pot completa o practică dermatologică sau estetică atunci când sunt alese pentru întrebări clinice reale, explicate cinstit și integrate într-un traseu cu consimțământ, ședință de rezultate și documentare. Seria a încercat să arate atât ce aduc, cât și unde se opresc.

SharpGenetics, distribuit în România de aEstet Technology, oferă cinci categorii de teste: AcneTest, TrichoTest, TeloTest, Nutrigen și Sport Test. Conform producătorului, analizele se fac în laboratoare din Spania certificate ISO 13485:2016, cu genotipare TaqMan® și secvențiere NGS, din probă prin tampon bucal, cu raport în aproximativ două săptămâni, disponibil în 17 limbi. Datele sunt folosite exclusiv pentru analiza solicitată, iar ștergerea se poate solicita oricând. Testele SharpGenetics sunt instrumente de suport decizional, nu substitute ale diagnosticului medical.

Dacă o discuție despre testele potrivite clinicii dumneavoastră ar fi utilă, echipa aEstet Technology poate prezenta procesul, documentele disponibile și modul de lucru cu laboratorul.


Pentru o discuție sau o prezentare a testelor SharpGenetics adaptată clinicii dumneavoastră, echipa aEstet Technology este disponibilă la hi@aestet.ro sau prin formularul de contact.

Întrebări frecvente

Testele genetice SharpGenetics pun un diagnostic?

Nu. Ele descriu variante genetice asociate statistic cu anumite trăsături sau cu răspunsul la unele tratamente. Diagnosticul se pune de medic, pe baza examenului clinic și a istoricului, iar rezultatul genetic este o informație suplimentară pentru decizie.

Ce trebuie să aibă o clinică înainte de primul test?

O întrebare clinică pentru fiecare test oferit, un formular de consimțământ specific, o notă de informare, rolurile stabilite în scris cu laboratorul, timp programat pentru ședința de rezultate și o regulă pentru trimiterea la genetică medicală.

Clinica are nevoie de aparatură pentru teste?

Nu. Conform producătorului, proba se recoltează prin tampon bucal, iar analiza se face în laboratoare din Spania certificate ISO 13485:2016. Raportul este disponibil în aproximativ două săptămâni pe o platformă digitală.

Cum se calculează dacă testele sunt rentabile pentru clinică?

Pe test: marja este tariful minus costul testului și minus costul timpului medicului și al echipei. Pragul de rentabilitate este costul inițial împărțit la marja pe test. Dacă timpul medical nu este pus în calcul, marja poate fi negativă.

Rezultatele genetice schimbă comportamentul pacienților?

Dovezile sunt limitate. O meta-analiză din BMJ nu a găsit un efect semnificativ al comunicării riscului genetic asupra fumatului, alimentației sau activității fizice. Planul se construiește deci pe recomandări clinice, nu pe ideea că rezultatul genetic va motiva singur pacientul.

Surse

  1. Polygenic risk scores: from research tools to clinical instruments. Lewis C.M., Vassos E. Genome Medicine, 2020
  2. The impact of communicating genetic risks of disease on risk-reducing health behaviour: systematic review with meta-analysis. Hollands G.J. și colab. BMJ, 2016
  3. Effect of direct-to-consumer genomewide profiling to assess disease risk. Bloss C.S. și colab. New England Journal of Medicine, 2011
  4. Direct-to-consumer genetic testing for predicting sports performance and talent identification: Consensus statement. Webborn N. și colab. British Journal of Sports Medicine, 2015
  5. SharpGenetics, teste genetice: specificații și protecția datelor. Date ale laboratoarelor partenere SharpGenetics, prezentate de aEstet Technology