Lentigo și pigmentările benigne: ce poate face laserul Nd:YAG

Acest ghid explică ce poate face laserul Nd:YAG Q-switched pentru lentigo solar și pentru alte leziuni pigmentare benigne, pentru medicii dermatologi, medicii de medicină estetică și clinicile care primesc des pacienți cu „pete de soare”. Tema este practică: cum se alege între 532 nm și 1064 nm, ce rezultate raportează studiile și de ce o evaluare atentă a leziunii trebuie să preceadă orice tratament.

Pe scurt: laserul Nd:YAG Q-switched poate deschide la culoare sau îndepărta leziunile pigmentare benigne, cu 532 nm pentru pigmentul din epiderm (lentigo solar) și 1064 nm pentru pigmentul din derm (nevul Ota). Condiția de bază este un diagnostic sigur, pus înainte de tratament. Riscul principal este hiperpigmentarea postinflamatorie, care depinde de fototip, de expunerea la soare și de îngrijirea de după ședință.

Mai întâi diagnosticul

Laserul distruge pigmentul, dar nu lasă material pentru examen histopatologic. Dacă o leziune tratată ca benignă era, de fapt, un melanom, tratamentul poate întârzia diagnosticul și poate modifica aspectul clinic al leziunii.

Literatura descrie un astfel de caz: un melanom desmoplazic apărut după tratamentul cu laser Nd:YAG Q-switched de 1064 nm al unei leziuni considerate lentigo solar. Autorii notează că studiile despre siguranța tratamentului laser al lentigo-ului sunt limitate și recomandă prudență, cu luarea serioasă în calcul a confirmării histologice înainte de tratament [4].

În practică, asta înseamnă câțiva pași înainte de prima ședință:

• examen clinic și dermatoscopie pentru fiecare leziune care urmează să fie tratată;
• biopsie pentru leziunile atipice, cu modificări recente sau care nu arată ca un lentigo obișnuit;
• fotografii standardizate, utile pentru comparație și pentru urmărirea în timp.

Evaluarea aparține medicului. Personalul care lucrează cu laserul are nevoie de o regulă simplă: o leziune fără diagnostic clar nu se tratează.

Unde se află pigmentul

Leziunile pigmentare benigne diferă prin adâncimea la care se află melanina, iar adâncimea decide lungimea de undă.

Lungimea de undă de 532 nm este absorbită puternic de melanină, dar acționează superficial. De aceea se folosește pentru pigmentul din epiderm. Lungimea de undă de 1064 nm pătrunde mai adânc și este absorbită mai puțin de melanina din epiderm, așa că se folosește pentru pigmentul din derm și este preferată la fototipurile mai închise. Diferența dintre cele două lungimi de undă și dintre modurile de lucru este explicată în primul articol din serie.

Leziune	Unde se află pigmentul	Lungimea de undă folosită de obicei	Ce trebuie știut
Lentigo solar	epiderm	532 nm	răspuns frecvent bun; risc de hiperpigmentare postinflamatorie
Macule café-au-lait	epiderm	532 nm sau 1064 nm, după fototip	recidiva este frecventă [5]
Nev Ota, nev Ito	derm	1064 nm	serii de ședințe; risc mai mare de modificări de pigmentare la pielea închisă la culoare [5]
Hiperpigmentare postinflamatorie	epiderm, derm sau ambele	de regulă 1064 nm, cu fluență prudentă	tratamentul agresiv o poate agrava

Tabelul rezumă indicațiile prezentate de producător pentru modul Q-switched și tendințele din literatura citată. Parametrii concreți se stabilesc de medic pentru fiecare leziune.

Ce arată studiile pentru lentigo solar

O revizuire sistematică din 2025 a inclus 41 de studii clinice, cu 3.234 de pacienți, despre tratamentul lentigo-ului solar. Pentru laserele Q-switched, rata de succes raportată a variat între 36,36% și 76,6%. Autorii concluzionează că terapia laser pare mai eficientă decât alte metode, cu un profil de siguranță acceptabil, și că asocierea cu anumite tratamente topice poate reduce hiperpigmentarea postinflamatorie. Tot ei subliniază că sunt necesare studii randomizate mari pentru confirmare [1].

Un studiu randomizat pe 45 de pacienți cu lentigo solar pe dosul mâinilor a comparat laserul Nd:YAG Q-switched de 532 nm cu peelingul cu acid tricloracetic 35%, fiecare aplicat pe câte o mână, în trei ședințe la patru săptămâni distanță. Deschiderea la culoare a leziunilor și satisfacția pacienților au fost semnificativ mai bune pe partea tratată cu laser. Hiperpigmentarea postinflamatorie a apărut la un pacient în grupul laser [2]. Pacienții aveau fototip II–IV, iar evaluarea s-a făcut la opt săptămâni după ultima ședință, deci rezultatul nu spune nimic despre recidiva pe termen lung.

Hiperpigmentarea postinflamatorie: riscul care trebuie discutat

După tratamentul unui lentigo, zona devine de obicei mai închisă și formează o crustă fină, care se desprinde în zilele următoare. Problema apare când, după vindecare, pielea se închide din nou la culoare, prin inflamație.

Un studiu randomizat pe 28 de pacienți cu 67 de leziuni de lentigo solar, tratate cu 532 nm, a măsurat exact acest risc. În grupul de control, hiperpigmentarea postinflamatorie a apărut la 55,3% dintre leziuni. Doi factori au crescut riscul: eritemul mai intens la două săptămâni după laser și activitatea în aer liber între orele 13 și 17. Aplicarea unei creme cu trei componente, începând de la două săptămâni după ședință, a redus incidența la 31,0% [3].

Pentru clinică, concluzia se traduce în câteva reguli simple:

• fotoprotecție strictă și evitarea expunerii la soare la prânz, explicate înainte de ședință, nu după;
• o vizită de control la aproximativ două săptămâni, când eritemul persistent semnalează un risc mai mare;
• tratament topic de prevenție la pacienții cu risc, ales de medic;
• la fototipurile IV–V, producătorul recomandă preferarea lui 1064 nm în locul lui 532 nm, pentru un risc mai mic de hiperpigmentare.

Nevul Ota și leziunile dermice

Pentru pigmentul din derm, situația este diferită. O revizuire din 2025 a 77 de studii despre tratamentul laser al leziunilor pigmentare benigne arată că laserul Nd:YAG Q-switched, în special la 1064 nm, este folosit cu precădere și are o eficacitate solidă pentru nevul Ota și alte afecțiuni pigmentare dermice. Aceeași revizuire semnalează că recidiva și efectele adverse, inclusiv hiperpigmentarea și hipopigmentarea postinflamatorie, sunt frecvente, mai ales la pacienții cu pielea mai închisă la culoare [5].

Nevul Ota se tratează în serii de ședințe, iar pacientul trebuie să știe de la început că tratamentul durează luni, nu săptămâni.

Limite și situații în care laserul nu este potrivit

Evaluarea aparține medicului, iar următoarele situații cer atenție sau amânarea procedurii:

• leziuni fără diagnostic clar, atipice sau cu modificări recente: evaluare dermatologică și, la nevoie, biopsie înainte;
• bronzare recentă sau expunere solară pe care pacientul nu o poate evita după procedură;
• fototipuri închise: risc mai mare de hiperpigmentare și hipopigmentare, deci parametri prudenți și, de preferat, 1064 nm;
• melasma asociată în aceeași zonă: tratamentul agresiv al unui lentigo poate agrava pigmentarea din jur (melasma este discutată în articolul despre melasmă și laserul Nd:YAG);
• infecții active sau inflamație în zona tratată;
• tendință la cicatrici hipertrofice sau keloide.

Întrebările pe care le pun pacienții

„Dispare pata dintr-o ședință?” Uneori da, alteori sunt necesare mai multe ședințe. În studiile publicate se folosesc frecvent până la trei ședințe, la câteva săptămâni distanță [2].

„De ce s-a închis pata la culoare după laser?” Poate fi crusta normală din primele zile sau hiperpigmentarea postinflamatorie, care apare după vindecare. Ea este frecventă și, de obicei, se poate trata, iar riscul scade cu fotoprotecție și îngrijire corectă [3].

„De ce trebuie să mă vadă întâi dermatologul?” Pentru că laserul nu se folosește pe leziuni al căror diagnostic nu este sigur. Dermatoscopia și, la nevoie, biopsia fac parte din tratament, nu sunt o formalitate [4].

Ce înseamnă asta pentru alegerea unui laser

Pentru leziunile pigmentare benigne contează existența ambelor lungimi de undă pe aceeași platformă, durata reală a pulsului Q-switched, gama de spoturi pentru leziuni de mărimi diferite și uniformitatea fasciculului, care reduce zonele supratratate din centrul spotului.

FINEBEAM Dual, distribuit în România de aEstet Technology, are modul Q-switched cu 532 nm și 1064 nm. Conform producătorului SNJ, laserul folosește Q-switching activ cu celulă Pockels, puls sub 10 ns, energie de până la 3,5 J pe puls, spot reglabil între 2 și 10 mm și profil de fascicul flat top-hat. Producătorul enumeră printre indicațiile modului Q-switched lentigo solar, nevul Ota, nevul Ito, maculele café-au-lait și hiperpigmentarea postinflamatorie.

Următorul articol din serie explică laser toningul și LIOB: ce înseamnă cei doi termeni, cum se folosesc fluența joasă și microfasciculele și ce arată studiile pentru rejuvenare și cicatrici.

---

Pentru o discuție despre tratamentul leziunilor pigmentare și echipamentul potrivit clinicii dumneavoastră, echipa aEstet Technology este disponibilă la hi@aestet.ro sau prin formularul de contact.