Consultația și consimțământul informat înainte de un filler

Acest ghid rezumă ce trebuie să cuprindă consultația și consimțământul informat înainte de un filler cu acid hialuronic, pentru medicii care injectează și pentru clinicile care își construiesc documentația. Consultația este momentul în care se decide dacă tratamentul este potrivit, ce rezultat este realist și ce știe pacientul înainte de procedură. Este și etapa în care se pot identifica pacienții pentru care un filler nu este răspunsul potrivit.

Pe scurt: consimțământul informat este o discuție documentată despre procedură, alternative, riscuri, rezultatul realist și îngrijirea ulterioară [4]. Tulburarea dismorfică corporală este relativ frecventă la pacienții estetici [1][3] și greu de recunoscut doar din impresia clinică [3], iar chestionarele validate de screening ajută [2][3]. Fotografiile standardizate completează documentația [5].

De ce contează consultația

O analiză canadiană a cazurilor medico-legale legate de fillere, din perioada 2005–2019, arată că apariția unor complicații cunoscute poate duce la plângeri și acțiuni în care pacientul susține că nu și-a dat consimțământul informat [4]. Autorii subliniază două componente: comunicarea și documentarea, ca pacientul să cunoască efectiv consecințele tratamentului [4].

Pentru practică, asta înseamnă că o complicație rară, discutată și documentată înainte, are alt sens pentru pacient și pentru medic decât una despre care pacientul nu a fost informat.

Ce se discută înainte de un filler

Temă	Ce cuprinde	De ce contează
Motivul consultației	ce deranjează pacientul, de când, cât de mult	separă o preocupare proporționată de una disproporționată
Istoricul	boli, medicamente, alergii, tratamente estetice anterioare	contraindicații și produs rămas în țesut
Alternativele	alte tratamente, amânarea, lipsa tratamentului	consimțământul presupune o alegere reală
Riscurile	reacții frecvente și trecătoare, complicații rare, dar grave	pacientul trebuie să cunoască consecințele [4]
Rezultatul realist	ce se poate obține, cât durează, ce nu se poate obține	previne nemulțumirea și cererile repetate
Îngrijirea după procedură	ce este normal, ce semne cer contact imediat	permite reacția rapidă la o complicație
Documentarea	fotografii, produs și lot, volum, zone, consimțământ semnat	comparații corecte și trasabilitate [5]

Riscurile: frecvente și rare

Discuția despre riscuri acoperă două categorii. Prima sunt reacțiile frecvente și de obicei trecătoare: edem, echimoze, sensibilitate locală. A doua sunt complicațiile rare, dar grave, inclusiv cele vasculare, explicate în articolul despre complicațiile vasculare. Pacientul află și ce semne trebuie să-l facă să contacteze imediat medicul.

Așteptările

Pacientul trebuie să înțeleagă că rezultatul depinde de anatomie, produs și tehnică, că durata variază de la o persoană la alta și că tratamentul în etape este o alegere deliberată, nu o lipsă de rezultat. Despre supraumplere și efectul artificial, articolul anterior al seriei oferă formulări utile.

Tulburarea dismorfică corporală: ce arată studiile

Tulburarea dismorfică corporală (dismorfofobia) este o preocupare care produce suferință sau afectare funcțională, legată de un defect de aspect inexistent sau minor [2]. Este relevantă pentru filler din două motive: este relativ frecventă la pacienții estetici, iar tratamentul aduce de regulă rezultate nesatisfăcătoare pentru acești pacienți [2].

Cât de frecventă este

• O meta-analiză a 33 de publicații a găsit o prevalență de 15,04% la pacienții de chirurgie plastică (interval 2,21–56,67%) și de 12,65% la pacienții dermatologici (interval 4,52–35,16%) [1].
• Un studiu multicentric pe 597 de pacienți de chirurgie facială și oculoplastică a găsit 9,7% screening pozitiv, cu o proporție mai mare la cei care veneau pentru proceduri estetice (13,1%) decât la cei pentru proceduri reconstructive (6,7%) [3].

De ce un chestionar ajută

În același studiu, chirurgii au suspectat clinic dismorfofobia la 4,0% dintre pacienți și au identificat corect doar 2 din 43 de pacienți cu screening pozitiv [3]. Autorii concluzionează că impresia clinică nu este suficientă și recomandă folosirea de rutină a instrumentelor validate [3].

Un astfel de instrument este un chestionar scurt de autoevaluare, validat în dermatologia estetică pe 46 de subiecți: a identificat toate cazurile confirmate prin interviul clinic de diagnostic, cu o specificitate de 93% [2]. Chestionarul nu pune diagnosticul, ci semnalează pacienții care au nevoie de o evaluare suplimentară. Meta-analiza recomandă ca acești pacienți să primească îngrijire multidisciplinară [1].

Fotografiile și documentarea

Fotografiile standardizate fac parte din consultație, nu doar din marketing. O propunere de actualizare a standardelor de documentare fotografică în medicina estetică pornește de la faptul că fotografia digitală permite ușor modificarea imaginilor și propune reguli fotografice, reguli medicale și limite pentru editare, ca documentarea să rămână obiectivă [5].

Câteva reguli practice: aceeași lumină, același fundal, aceeași distanță și aceleași incidențe la fiecare vizită; fotografii în repaus și în mimică; fără retușare. Fotografiile se fac și se folosesc doar cu acordul pacientului, separat pentru documentația medicală și pentru orice altă utilizare.

În fișă se trec produsul și lotul, volumul, zonele și planul, plus consimțământul semnat. Ghidul general despre consultația estetică completează aceste elemente la nivel de organizare a clinicii.

Limite și situații în care un filler nu este potrivit

Decizia de a trata aparține medicului, după evaluare. Tratamentul se amână sau se reconsideră în caz de:

• infecție activă sau inflamație în zona de tratat;
• sarcină și alăptare;
• alergie cunoscută la componente sau la lidocaină, pentru variantele care o conțin;
• tratament anticoagulant sau tulburări de coagulare;
• screening pozitiv pentru dismorfofobie sau preocupare disproporționată față de un defect minor, situație în care evaluarea suplimentară precede orice procedură;
• așteptări care nu pot fi atinse cu un filler;
• pacient care nu poate sau nu vrea să urmeze instrucțiunile de după procedură.

Întrebările pe care le pun pacienții

„De ce trebuie să completez un chestionar?” Pentru că ajută medicul să înțeleagă cât de mult vă afectează preocuparea legată de aspect. Studiile arată că un chestionar scurt surprinde lucruri care nu reies întotdeauna din discuție [3].

„De ce trebuie să semnez atâtea pagini?” Consimțământul confirmă că ați primit informațiile despre procedură, alternative și riscuri. Contează discuția, iar documentul o consemnează [4].

„Îmi folosiți fotografiile în reclame?” Fotografiile de documentare fac parte din fișa medicală. Orice altă utilizare cere un acord separat.

Ce înseamnă asta pentru cabinet

O consultație bine structurată înseamnă un formular de consimțământ specific pentru fillere, un chestionar de screening, un protocol de fotografiere și o fișă în care se trec produsul și lotul. Instrucțiunile de utilizare ale produsului sunt o sursă de bază pentru lista de riscuri și contraindicații.

AMALIAN SF, distribuit în România de aEstet Technology, este fabricat de S&V Technologies GmbH în Berlin. Conform producătorului, gama este produsă sub standarde GMP, cu trasabilitate și certificare CE pentru dispozitive medicale clasa III, în concentrații de 14, 16 și 20 mg/ml, cu și fără lidocaină 0,3%.

Următorul articol din serie explică marcajul CE clasa III la fillere: ce înseamnă pentru medic și ce se poate verifica în documentația unui produs.

---

Pentru documentația tehnică a gamei AMALIAN SF și o discuție despre produs, echipa aEstet Technology este disponibilă la hi@aestet.ro sau prin formularul de contact.